In zilele de astazi, in nuntile moderne regasim tot mai putine din traditiile si obiceiurile romanesti.

De aceea, o sa ne reamintim impreuna cum decurge nunta pur romaneasca, plina de semnificatii si traditii.

…dupa petit…pregatirile de nunta

Mirele alegea cel mai bun gospodar din sat, cunoscator de ceremonii, pentru a-l numi vornic la nunta. Acesta purta toata responsabilitatea pentru ceremonial.

Mireasa isi alegea doua domnisoare de onoare pentru a o ajuta sa se imbrace si pentru a o insoti la biserica si la petrecere.

…nasii

Nasii trebuiau sa fie aceiasi nasi care l-au botezat pe mire, deoarece nasul este “parintele spiritual” - mai important decat parintele natural. Daca nasul era batran, el desemna pe copiii sai. Daca si acestia refuzau, de abia atunci tinerii isi puteau alege ca nasi pe cine doresc.

•          Nasii trebuiau sa fie o familie respectata, prospera si neaparat cununati la biserica.
•          Nasul avea obligatia de a cumpara cele doua lumanari traditionale, voalul si florile (de lamaita) cu beteala din care mireasa isi facea, in seara de dinaintea nuntii, coronita.
•          Nasul mai cumpara rochia si basmaua pentru mireasa si floarea pentru mire.
•          El tinea oglinda la barbieritul ginerelui.
•          Ofera cate o mica tratatie tuturor celor care insotesc mirele la “luatul nasilor”, apoi conduce mirele spre casa miresei si plateste preotul care va oficia cununia religioasa.
•           

…cununia civila

Casatoria civila are loc dimineata si se oficiaza la primaria orasului sau sectorului de care apartin viitorii miri. Uzanta cere ca la primarie sa mearga numai tinerii si parintii lor. Tinuta este eleganta, sobra, de oras.

…invitati

In joia sau sambata de dinaintea nuntii, se merge pe la rude, prieteni si vecini pentru a-i invita. Invitatiile incep cu nasii, mirele si cumnatul care se tin de mana si merg cu plosca cu vin pe la casele oamenilor.

…dimineata nuntii

Inainte de a se imbraca, duminica dimineata, mireasa se purifica prin imbaierea in apa neinceputa (adusa dintr-o sursa curgatoare, in conditii speciale: inainte de rasaritul soarelui, o fecioara cara apa intr-un ulcior, fara sa verse din el vreun pic, pe muteste, avand grija sa nu ii iasa nimeni in cale). Se puneau in san elemente cu valoare augural-protectoare: usturoi, busuioc si un ban de argint, ca mireasa sa aiba noroc si sa nu o poata deochea nimeni. Incaltatul miresei se facea de catre un flacau, iar in pantof ii punea cateva boabe de grau si chiar un ban, ca sa aiba noroc de bucate si bani. Mireasa trebuia sa paseasca peste prag cu piciorul drept; de asemenea, si urcarea in caruta si intrarea in Biserica, tot cu piciorul drept se facea. Vestimentatia miresei era alcatuita dintr-un costum popular de sarbatoare. Camasa trebuia sa fie noua, brodata cu rosu, simbol al vitalitatii si fecunditatii si trebuie realizata de mireasa sau mama acesteia “ca sa nu i se fure norocul”. Pieptanatura, de asemenea trebuia realizata de nasa, in duminica nuntii si trebuiau realizate cozi impletite in cifre impare.

Nici mirele nu trebuie omis, el imbracand o camasa noua, facuta de mama sau viitoarea nevasta a acestuia, pieptar, puba, ipingea, costum schilaresc, brau. La caciula sau la palarie, se punea o floare si un ban din aur sau flori si cate o pana de paun. In piept, poarta o floare din buchetul miresei si un fir de planta vesnic verde, cinci, trei sau un banut de aur, toate cusute pe o batista brodata cu beteala.

…cununia religioasa

Intreaga ceremonie are loc la biserica, slujba fiind oficiata dupa canoanele religiei celor doi. Inainte de cununie, mirii se spovedesc pentru a primi Sfanta Impartasanie. Este bine ca si nasii si parintii mirilor sa se spovedeasca, iar primii care intra in biserica sunt domnisoara si cavalerul de onoare, cu lumanarile de cununie. Mireasa intra cu voalul pe fata, fiind condusa la altar de nas sau tata, iar mirele o urmeaza, condus de nasa.

Drumul spre biserica se parcurge pe jos, in ordinea dictata de rangul fiecarui participant. Structura alaiului este aceeasi in Muntenia, Oltenia si Moldova, particularitatile fiind determinate doar de vestimentatie si insemnele ceremoniale. Inaintea alaiului e purtat bradul, de catre bradasul ales de mire. Cumnatul impreuna cu nasul tin mirele de mana, iar in spatele lor merge mireasa, insotita de domnisoara de onoare si de nasa. Urmeaza lautarii, socrii si nuntasii. Pentru ca mirii sa aiba belsug in viata, oamenii ii intampina cu galeti pline cu apa sau “cu sec”, adica cu galeti goale sau chiar sa arunce asupra lor cu cenusa. Pentru protectie, mirii au asupra lor usturoi, un fir de busuioc sau chiar tamaie.

In unele parti, mama miresei scoate un covor pe care aseaza cele doua pernute in fata mirilor. Nasul sta in dreapta mirelui, iar nasa in stanga miresei. Cand li se pun verighetele pe degete, mirele si mireasa se vor calca pe picior, crezand ca astfel isi vor putea asigura suprematia in casnicie.

Amenajarea bisericii: pe masa pentru cununie se aseaza: cununiile, Evanghelia, sfesnicele, un brau (cu care se leaga mirii si nasii cand ocolesc masa) si doi colaci mari, trimisi de nasa. Pe masa trebuie sa mai existe un castronel cu miere, pentru ca viata tinerilor sa fie dulce ca mierea si o sticla de vin. La iesirea din biserica se pune o galeata cu apa, semn de belsug. Tot la iesire, se arunca asupra mirilor cu grau sau orez, iar la picioarele lor se presara petale de flori. In unele parti, buchetul miresei se arunca de pe treptele bisericii, imediat dupa savarsirea cununiei.

…la petrecere

Dupa ceremonia religioasa, alaiul este intampinat de vornic sau de socrii mari in fata usii localului sau cortului. Pe o masa se aseaza o galeata cu apa si un buchet de busuioc pentru spalatul nuntasior pe maini - gest de purificare simbolica. In apa se mai pune aghiasma, iar de toarta galetii se leaga, cu un stergar, busuioc si flori. Mireasa inmoaie buchetul in apa si atinge palmele fiecarui nuntas, pentru a le aduce noroc, iar acestia pun cate un ban in apa. Soacra mare intampina mireasa cu un castron cu grau din care ea arunca de trei ori peste nuntasi-semn al integrarii in neamul mirelui. Urmeaza trecerea nuntasilor pe sub colac-mirii sau cavalerii de onoare si nasii tin deasupra usii un colac mare, formand o bolta pe sub care trece fiecare nuntas. La final mirii rup colacul in doua si il impart. Se spune ca fata care gusta din “colacul miresei” va avea noroc la maritis.

Deschiderea mesei: vornicul multumeste tuturor ca au acceptat invitatia la nunta si inchina un prim pahar in cinstea mirilor, masa fiind “dezlegata”. Petrecerea continua pana dupa miezul noptii, fiecare fel de mancare fiind anuntat de vornic. Miezul noptii, este momentul aducerii tortului, se sting toate luminile, muzica se opreste si se canta “La multi ani!”. Meniul nuptial consta in preparate traditionale ca: bors de pasare, ostropel, racituri, apoi galuste (sarmale), plachii, friptura. Intre timp, lautarii interpretau diferite cantece batranesti, doine si hore.

La masa, mirii ocupa locul de onoare. In dreapta mirelui stau nasa, tatal baiatului si mama fetei. In stanga miresei stau: nasul, mama baiatului si tatal fetei. Este posibila si o alta ordine: mirele, nasa, tatal si mama baiatului - in dreapta, iar in stanga mireasa, nasul, mama si tatal fetei. Numai aceste persoane vor sta la masa amplasata cu fata spre invitati. La putina vreme dupa inceperea petrecerii, se toasteaza in sanatatea mirilor. Parintii acestora raspund si multumesc. Deschiderea balului este facuta de tinerii casatoriti. Dupa aceea, mirele le va invita la dans, in ordine, pe mama fetei, pe nasa si pe mama lui, iar mireasa va dansa cu socrul, cu nasul si cu tatal ei.

Imbrobodirea miresei este ritualul acoperirii capului miresei cu o brodoaba, ca semn al trecerii acesteia de la stadiul de fecioara, la cel de nevasta.. Intr-o camera separata, mireasa, inconjurata de nasa si de prietenele ei, ia loc pe scaunul pregatit de nasa. Aceasta ii scoate cununa(voalul) si incearca sa-i lege basmaua, dar ea “se impotriveste”, tragand-o de trei ori de pe cap. In acest timp, asistenta feminina joaca o hora in jurul miresei si ii striga diverse versuri, referitoare la plecarea acesteia din randul lor. Nasa pune cununa miresei pe capul unei domnisoare, ca sa aiba noroc si sa se marite in acel an.

…bineinteles si darul

Dupa ce nuntasii au ospatat din toate bucatele, dupa ce au baut si s-au veselit, “socacitele” (bucataresele) aduc o gaina fripta in gura careia se afla o bancnota, sau o floare si o pun pe masa, inaintea nuntasilor. Aducerea gainii este si o atentionare pentru ceilalti nuntasi sa se pregateasca de bani, deoarece, la finalul mesei, pe langa darurile mentionate la aceasta masa, barbatii dadeau si cativa bani pentru insuratei.

Impartasirea darurilor este unul dintre momentele importante ale nuntii, fiecare invitat contribuind cu o suma la conturarea bugetului noii familii. Nuntasii se aseaza la masa si vornicul spune oratia bauturii. Dupa oratie, doua persoane, cu rol de paharnici, ofera cate un pahar, cu bautura invitatilor. Intre timp, mireasa aduce un stergar nasei si unul nasului si incepe strigarea darului, vornicul trecand pe la fiecare mesean cu un vas, pentru a strange banii. Dupa ce se strang banii, reincepe dansul, pana cand nasa considera ca mirilor le-a venit timpul de culcare. Inainte de a trece pragul, mireasa se opune, dar e luata pe sus de catre mire. Cu aceasta secventa se incheie masa.

…patul conjugal

Cand nasa considera ca mirilor le-a venit timpul de culcare (noaptea tarziu), se duce in camera destinata lor si le asterne patul conjugal. Dupa ce s-a asternut patul, nasa ia mirele si mireasa, inconjoara de trei ori masa, dupa care ii invita in camera sa se culce.